coordonatori

Art. 2, alin. (2)

Statul susține dezvoltarea mișcării de voluntariat la nivel local, național și internațional, cu respectarea independenței și diversității acesteia, în scopul îndeplinirii sale artistice și culturale, sportive și recreative, educaționale, științifice, de cercetare, de tineret, de reprezentare, de mediu, de sănătate, sociale, de solidaritate, de dezvoltare comunitară, de ajutor umanitar, civic și filantropic și altele asemenea.

Art. 2, alin. (2) 

Statul susţine dezvoltarea mişcării de voluntariat la nivel local, național şi internaţional, cu respectarea independenţei şi diversităţii acesteia, în scopul îndeplinirii sale artistice şi culturale, sportive şi recreative, educaţionale, ştiinţifice, de cercetare, de tineret, de reprezentare, de mediu, de sănătate, sociale, de solidaritate, de dezvoltare comunitară, de ajutor umanitar, civic şi filantropic şi altele asemenea, inclusiv prin acordarea de finanțări nerambursabile.

Implicarea voluntarilor nu este lipsită de costuri, din contră, unele programe de voluntariat pot avea costuri ridicate, chiar dacă munca voluntarilor nu este recompensata financiar. 

Cele mai multe costuri vizează infrastructura necesară derulării unui program de voluntariat precum: resursa umană (coordonator de voluntari), spațiile și utilitățile destinate activităților, formarea voluntarilor, informarea și educația pentru voluntariat, etc.

Consultările publice realizate arată faptul că și instituțiile statului care ar fi dispuse să ofere sprijin financiar pentru infrastructura de voluntariat, se lovesc de lipsa unui temei juridic în baza căruia să ofere această susținere.

Art. 6

Autoritățile administrației publice sprijină derularea activităților de voluntariat prin includerea în strategiile de dezvoltare locală sau națională a unor capitole distincte despre rolul voluntariatului ca resursă de dezvoltare a bunăstării sociale, și nu ca modalitate de reducere a cheltuielilor, precum și modul de sprijinire a voluntariatului pentru atingerea priorităților locale sau naționale.

Art. 6

Autorităţile administraţiei publice sprijină derularea activităților de voluntariat prin acordarea de finanțări nerambursabile, sprijinirea înființării și dezvoltării centrelor de voluntariat, precum și prin dezvoltarea strategiei naționale pentru voluntariat și includerea în strategiile de dezvoltare locală sau naţională a unor capitole distincte despre rolul voluntariatului ca resursă de dezvoltare a bunăstării sociale, şi nu ca modalitate de reducere a cheltuielilor, precum şi modul de sprijinire a voluntariatului pentru atingerea priorităţilor locale sau naţionale.

Pentru a asigura capacitatea organizațiilor de a oferi și promova oportunități de voluntariat și de a desfășura activități de succes, cu impact pozitiv in comunitate și asupra voluntarilor implicați, este nevoie de susținerea infrastructurii de voluntariat din România. 

Cadrul legal pentru voluntariat trebuie să fie completat de existența unor oportunități de finanțare, de existența unor centre care pot furniza servicii, informații și expertiză în domeniu, precum și de o strategie națională coerentă și adaptată.

Experiența internațională a statelor în care există o implicare de peste 80% a populației în activități de voluntariat arată că investiția în infrastructura pentru voluntariat (centre de resurse pentru voluntariat - aprox. 500 centre locale de voluntariat in Norvegia, finanțate parțial din bugetul de stat sau bugetele administrațiilor locale) reflectă legătura directă dintre investiția statului în dezvoltarea voluntariatului și procentul ridicat al populației active în programe de voluntariat.

Art. 7, alin. 1

Autoritățile administrației publice locale susțin voluntariatul ca metodă recunoscută prin care cetățenii pot participa activ la activități de voluntariat în comunitățile lor, metodă ce le permite acestora să abordeze probleme legate de acțiuni umanitare, mediu înconjurător, probleme sociale, și altele asemenea.

Art. 7, alin. 1

Autorităţile administraţiei publice locale susţin, inclusiv prin acordarea de finanțări nerambursabile, voluntariatul ca metodă recunoscută prin care cetăţenii pot participa activ la activităţi de voluntariat în comunităţile lor, metodă ce le permite acestora să abordeze probleme legate de acţiuni umanitare, mediu înconjurător, probleme sociale, şi altele asemenea.

Implicarea voluntarilor nu este lipsită de costuri, chiar dacă munca voluntarilor nu este recompensata financiar. 

Consultările publice realizate arată faptul că și în localitățile în care autoritățile publice locale ar fi dispuse să ofere sprijin financiar pentru infrastructura de voluntariat, acestea se lovesc de lipsa unui temei juridic în baza căruia să ofere această susținere.

Art. 3

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) voluntariatul reprezintă participarea voluntarului persoană fizică la activități de interes public desfășurate în folosul altor persoane sau al societății, organizate de către persoane juridice de drept public sau de drept privat, fără remunerație, individual sau în grup;

b) activitatea de interes public reprezintă activitatea desfășurată în domenii precum: arta și cultura, sportul și recreerea, educația și cercetarea, protecția mediului, sănătatea, asistența socială, religia, activismul civic, drepturile omului, ajutorul umanitar și/sau filantropic, dezvoltarea comunitară, dezvoltarea socială;

c) organizația-gazdă este persoana juridică de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, ori întreprinderea socială sau întreprinderea socială de inserție, care organizează și administrează activități de voluntariat;

d) contractul de voluntariat reprezintă convenția încheiată între un voluntar și organizația-gazdă, în temeiul căreia prima parte se obligă să presteze o activitate de interes public, fără a fi remunerată, iar cea de-a doua se obligă să ofere o activitate adecvată solicitării sau pregătirii voluntarului;

e) voluntarul este orice persoană fizică, fără deosebire de rasă, origine etnică, religie, sex, opinie, apartenență politică, care a dobândit capacitate de muncă potrivit legislației în domeniul muncii și desfășoară activități de voluntariat;

f) beneficiarul activității de voluntariat este persoana fizică, alta decât soțul/soția și copiii, sau persoana juridică în folosul căreia se desfășoară activitatea de voluntariat;

g) coordonatorul voluntarilor este voluntarul sau angajatul organizației-gazdă, care îndeplinește sarcinile legate de coordonarea și administrarea activității voluntarilor.

Art. 3  

În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) voluntariatul reprezintă participarea voluntarului persoană fizică la activități de interes public desfășurate în folosul altor persoane sau al societății, organizate de către persoane juridice de drept public sau de drept privat, fără remunerație, individual sau în grup;

b) voluntariat informal reprezintă activitatea de voluntariat organizată de grupuri informale și care nu face obiectul prezentei legi. Grupurile informale sunt formate din cel puțin 3 persoane care au scop comun și care funcționează o perioadă de timp determinată, în general, de îndeplinirea scopului.

c) voluntariat formal este activitatea de voluntariat organizată de organizațiile-gazdă 

d) voluntariatul pe termen scurt reprezintă activitatea de voluntariat care nu are caracter permanent realizată în raport cu o organizație-gazdă. Raportul dintre voluntar și organizația-gazdă se stabilește prin acordul de voință al părților, fără încheierea, în formă scrisă, a unui contract de voluntariat, dacă va presta activități de voluntariat pentru aceeași organizație-gazdă pe o perioadă mai scurtă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic și cel mult 25 de zile calendaristice consecutive de voluntariat pe termen scurt la aceeași organizație-gazdă. De asemenea, un voluntar nu va putea presta activități de voluntariat pe termen scurt mai mult de 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de organizații-gazdă.

e) activitatea de interes public reprezintă activitatea desfășurată în domenii precum: arta și cultura, sportul și recreerea, educația și cercetarea, protecția mediului, sănătatea, asistența socială, religia, activismul civic, drepturile omului, ajutorul umanitar și/sau filantropic, dezvoltarea comunitară, dezvoltarea socială;

f) organizația-gazdă este persoana juridică de drept public sau de drept privat, fără scop lucrativ, ori întreprinderea socială sau întreprinderea socială de inserție, care organizează și administrează activități de voluntariat;

g) contractul de voluntariat reprezintă convenția încheiată între un voluntar și organizația-gazdă, în temeiul căreia prima parte se obligă să presteze o activitate de interes public, fără a fi remunerată, iar cea de-a doua se obligă să ofere o activitate adecvată solicitării sau pregătirii voluntarului;

h) voluntarul este orice persoană fizică, fără deosebire de rasă, origine etnică, religie, sex, opinie, apartenență politică, care a dobândit capacitate de muncă potrivit legislației în domeniul muncii și desfășoară activități de voluntariat;

f) beneficiarul activității de voluntariat este persoana fizică, alta decât soțul/soția și copiii, sau persoana juridică în folosul căreia se desfășoară activitatea de voluntariat;

g) coordonatorul voluntarilor este voluntarul sau angajatul organizației-gazdă, care îndeplinește sarcinile legate de coordonarea și administrarea activității voluntarilor.

Modalitățile de implicare a cetățenilor s-au modificat de la momentul adoptării prezentei legi, în special prin facilitățile digitale apărute, prin rețelele de socializare (în special dar nu limitat la momente de criză). Au apărut în ultimii ani tot mai multe grupuri de inițiativă care s-au coalizat pentru a soluționa câte o problemă din societate.

Activitatea desfășurată este din proprie inițiativă, neremunerată și în beneficiul public, îndeplinind astfel condițiile unei activități de voluntariat, și ar trebui recunoscută ca voluntariat informal.

Profilul voluntarilor s-a modificat și datorită disponibilității cetățenilor de a se implica în activități punctuale, pe termen scurt (de ex: de plantare de copaci, igienizare sau reabilitare a unor spații, pregătire de pachete pentru persoane defavorizate, etc), chiar dacă timpul și responsabilitățile nu le permit o implicare constantă, pe tot parcursul anului. Aceste activități implică adesea sute sau chiar mii de voluntari.

Obligativitatea încheierii contractelor în formă scrisă în aceste situații reprezintă o piedică majoră pentru multe organizații care funcționează exclusiv pe bază de voluntariat. În plus, contravine principiilor Pactului Verde și duc la un consum ineficient de resurse pe care adesea ne dorim să le protejăm tocmai prin activitatea organizată. 

Birocratizarea excesivă a activităților de voluntariat s-a evidențiat ca cea mai răspândită problemă în cursul consultărilor realizate. Obligațiile organizației gazdă față de voluntari pot exista în continuare în temeiul legii fără necesitatea unui contract de de voluntariat în formă scrisă, a fișei colective de instruire. 

În prezent, mai puțin de jumătate din organizațiile consultate întocmesc toate documentele prevăzute de Legea Voluntariatului, ceea ce duce la concluzia că forma actuală a legii nu este respectată și nu este adaptată nevoilor din sector. 

În lumina Pactului Verde, a capacității reduse a organizațiilor care implică voluntari și a existenței unor alternative digitale, organizațiile și-ar putea canaliza mai eficient resursele înspre organizarea activităților și respectarea obligațiilor pe care le au față de voluntarii implicați, prin eliminarea obligativității formei scrise a documentelor pentru voluntariatul pe termen scurt.

În definirea parametrilor acestui tip de voluntariat poate fi utilizată ca referință Legea Zilierilor. 

Art. 11, alin. 1

Voluntariatul se desfășoară pe baza unui contract încheiat în formă scrisă, în limba română, între voluntar și organizația-gazdă. Obligația de încheiere a contractului de voluntariat în formă scrisă revine organizației-gazdă. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.

Art. 11, alin. 1

Voluntariatul formal și pe termen lung, se desfășoară pe baza unui contract încheiat în formă scrisă, în limba română, între voluntar și organizația-gazdă. Obligația de încheiere a contractului de voluntariat în formă scrisă revine organizației-gazdă. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.

Consecință a modificărilor propuse la art. 3, forma scrisă a contractului de voluntariat rămâne obligatorie doar pentru voluntariatul formal și pe termen lung. 

Art. 11, alin. 5

(5) Contractul de voluntariat este însoțit obligatoriu de fișa de voluntariat și fișa de protecție a voluntarului.

Art. 11, alin. 5

(5) Contractul de voluntariat formal, pe termen lung, este însoțit obligatoriu de fișa de voluntariat și fișa de protecție colectivă a voluntarului.

Consecință a modificărilor propuse la art. 3, forma scrisă a fișei de protecție colectivă rămâne obligatorie doar pentru voluntariatul formal și pe termen lung. 

Art. 3 

Art. 3 - introducerea unei noi definiții

Educația pentru voluntariat reprezintă activitatea teoretică sau practică, desfășurată de organizația gazdă, cu implicarea persoanelor fără capacitate de muncă, în scopul de a le face cunoscute valorile voluntariatului și experiența unei activități de voluntariat, cu condiția ca acestea să fie potrivite cu dezvoltarea lor fizică și cu aptitudinile de care dau dovadă, dacă astfel nu le sunt încălcate dreptul la dezvoltare fizică, mentală, spirituală, morală şi socială, dreptul la educaţie, şi nu le este periclitată starea de sănătate.

Pentru a asigura implicarea activă, pe termen lung, educația pentru voluntariat  trebuie să fie o investiție continuă. Programe de educație pentru voluntariat, destinate în special copiilor sub 15 ani, care nu pot încă să devină voluntari, ar duce la pregătirea sistemică a generațiilor următoare pentru o informare despre problemele din societate și posibilele soluții și o mai bună pregătire a tinerilor pentru ca ei să devină cetățeni responsabili.

Principalul efect al acestui tip de educație ar consta în creșterea gradului de implicare a cetățenilor în activități de voluntariat, aspect strategic pentru România în întâmpinarea provocărilor care le întâmpină.

Art. 9, alin. 2 

Cererea emisă de organizația-gazdă persoană juridică de drept public, prin care este manifestată disponibilitatea de a colabora cu voluntari, se realizează printr-un anunț public.

Art. 9, alin. 2

Cererea emisă de organizația-gazdă persoană juridică de drept public, prin care este manifestată disponibilitatea de a colabora cu voluntari, se realizează printr-un anunț public ce va conține cel puțin:

a) denumirea organizației-gazdă;

b) poziția pentru care se recrutează voluntarul, inclusiv în cadrul cărui compartiment, dacă este cazul;

c) activitățile în care va fi implicat voluntarul;

d) precizarea exactă a duratei: durata contractului precum și durata zilnică a activității de voluntariat;data, ora, locul sau metoda de desfășurare a interviului sau a probelor suplimentare, dacă este cazul;

e) condiții de participare cuprinzând condițiile de studii, specialitate etc;

f) perioada de înscriere;

g) datele de contact pentru primirea candidaturii, persoana de contact etc.

Din consultări a reieșit nevoia organizațiilor gazdă de claritate în ceea ce privește anunțul public de recrutare de voluntari

Definirea unui conținut minim de informații care trebuie comunicate posibililor voluntari aduce totodată cu sine mai multă claritate și calitate în munca cu voluntarii, eficientizând totodată resursele pe care organizațiile gazdă trebuie sa le implice.

Art. 10, alin. 2 

(2) Activitatea de voluntariat se consideră experiență profesională și/sau în specialitate, în funcție de tipul activității, dacă aceasta este realizată în domeniul studiilor absolvite.

Art. 10, alin. 2

(2) Activitatea de voluntariat se consideră experiență profesională și/sau în specialitate, în funcție de tipul activității, sau experiență în specialitate dacă aceasta este realizată în domeniul studiilor absolvite.

În forma actuală, textul legii recunoaște experiența profesională doar dacă activitatea este realizată în domeniul studiilor absolvite, ceea ce limitează nejustificat recunoașterea experienței acumulate.

Din consultări a reieșit faptul că există voluntari atât tineri cât și adulți care nu au un loc de muncă și care dobândesc noi abilități și competențe, care le pot servi ulterior în obținerea unui loc de muncă. De asemenea, există persoane care prin voluntariat realizează că și-ar dori o reconversie profesională. 

În plus, piața muncii oferă în ultimii ani tot mai multe tipuri de locuri de muncă, pentru care nu există neapărat cursuri acreditate în România.

Prin modificarea pe care o propunem ne dorim să oferim recunoaștere experienței acumulate, indiferent de domeniul studiilor absolvite, în măsura în care experiența a fost acumulată prin activitățile de voluntariat. 

Art. 10, alin. 3-6

Pe durata perioadei activității de voluntariat, precum și la încheierea activității de voluntariat, organizația-gazdă, la cererea voluntarului, eliberează un certificat de voluntariat la care este anexat un raport de activitate. Acestea se întocmesc în limba română dacă au fost emise pe teritoriul României.

(3) Pe durata perioadei activității de voluntariat, precum și la încheierea activității de voluntariat, organizația-gazdă, la cererea voluntarului, eliberează un certificat de voluntariat la care este anexat un raport de activitate. Acestea se întocmesc în limba română dacă au fost emise pe teritoriul României.

(4) Certificatul de voluntariat va conține următoarele elemente:

a) datele de identificare ale organizației-gazdă care emite certificatul;

b) numărul de înregistrare și data emiterii certificatului;

c) numărul de înregistrare și data contractului de voluntariat;

d) numele, prenumele și datele de identificare ale voluntarului;

e) perioada și numărul de ore de voluntariat;

f) numele și prenumele coordonatorului voluntarilor;

g) numele și prenumele reprezentantului legal al organizației- gazdă;

h) mențiunea "Voluntarul și organizația emitentă sunt responsabili pentru veridicitatea datelor și informațiilor cuprinse în acest certificat".

(5) Certificatele de voluntariat sau documentele echivalente eliberate de organizații-gazdă dintr-un alt stat sunt recunoscute în România în măsura în care conțin elementele prevăzute la alin. (4) și sunt prezentate în copie autentificată și traducere legalizată.

(6) Raportul de activitate va conține următoarele elemente:

a) activitățile de voluntariat prestate;

b) atribuțiile asumate;

c) aptitudinile dobândite.

Art. 10, alin. 3-6

Pe durata perioadei activității de voluntariat, precum și la încheierea activității de voluntariat, după desfășurarea a minim 120 de ore de voluntariat formal, organizația-gazdă, la cererea voluntarului, eliberează un certificat de voluntariat potrivit anexei la prezenta lege. Acestea se întocmesc în limba română dacă au fost emise pe teritoriul României.

(4) Certificatul de voluntariat va conține următoarele elemente:

a) datele de identificare ale organizației-gazdă care emite certificatul;

b) numărul de înregistrare și data emiterii certificatului;

c) numărul de înregistrare și data contractului de voluntariat;

d) numele, prenumele și datele de identificare ale voluntarului;

e) perioada și numărul de ore de voluntariat;

f) numele și prenumele coordonatorului voluntarilor;

g) numele și prenumele reprezentantului legal al organizației- gazdă;

h) mențiunea "Voluntarul și organizația emitentă sunt responsabili pentru veridicitatea datelor și informațiilor cuprinse în acest certificat".

(5) Certificatele de voluntariat sau documentele echivalente eliberate de organizații-gazdă dintr-un alt stat sunt recunoscute în România în măsura în care conțin elementele prevăzute la alin. (4) și sunt prezentate în copie autentificată și traducere legalizată.

(6) Raportul de activitate va conține următoarele elemente:

a) activitățile de voluntariat prestate;

b) atribuțiile asumate;

c) aptitudinile dobândite.

(4) Pentru activitatea de voluntariat mai scurtă de 120 de ore, la cererea voluntarului, organizația gazdă eliberează o adeverință.

Din consultări a reieșit dificultatea organizațiilor gazdă de a emite certificate de voluntariat care să ateste în mod credibil, atât implicarea voluntarilor, cât și abilitățile dezvoltate de aceștia.  Această dificultate survine pe fondul resurselor limitate de timp și bani pentru a putea documenta procesul de dezvoltare personală și profesională a voluntarilor.

Propunerea noastră este completată de o anexă care prezintă un model de certificat de voluntariat, care include rubrici cu privire la învățare și dezvoltarea de abilități, care pot servi ulterior voluntarilor la obținerea unui loc de muncă.

Propunem acumularea a cel puțin 120 de ore de voluntariat pentru a asigura o perioadă suficientă pentru dezvoltarea abilităților menționate și documentare lor corectă de către coordonatorul de voluntari.

Pentru implicarea mai scurtă de 120 de ore, propunem adeverința ca instrument de confirmare a duratei și activităților în care s-a implicat voluntarul.

Articol nou

Articol nou: 

(1) Organizațiile gazdă trebuie să asigure sănătatea și siguranța tuturor voluntarilor implicați în activitate:

b) să asigure instruirea voluntarului înainte de începerea activităţii şi/ sau la schimbarea locului de desfășurare a activităților, cu privire la pericolele la care poate fi expus şi la măsurile de prevenire şi protecţie pe care trebuie să le respecte;

d) să pună la dispoziţie voluntarilor echipamente adecvate, care nu pun în pericol securitatea şi sănătatea acestora;

e) să asigure, în mod gratuit, echipamente individuale de protecţie adecvate activităţii;

f) să comunice de îndată, către inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia s-a produs, orice eveniment în care au fost implicaţi voluntari;

g) să notifice în scris accidentele din timpul activității de voluntariat suferite de voluntarii în timpul activităţii, în cel mult 24 de ore de la producerea acestora.

h) cercetarea evenimentului în care au fost implicaţi voluntari se realizează de către inspectoratul teritorial de muncă pe raza căruia acesta s-a produs.

(2) Organizația gazdă desemnează o persoană care se ocupă de activitățile de prevenire și protecție. Această persoană poate fi un angajat, un colaborator, sau un voluntar, cu condiția să fi urmat cel puțin un program de pregătire în domeniul securității și sănătății în muncă, cu o durată minimă de 40 de ore.

(3) În cazul voluntariatului formal pe termen scurt, organizația gazdă are obligația să solicite voluntarilor asumarea pe propria răspundere, că starea sănătăţii le permite desfăşurarea activităţilor.

În ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, Legea nr. 319/2006 prevede că se aplică inclusiv voluntarilor, care sunt incluși în definiția „altor participanți la procesul de muncă” (art. 5, lit. c). 

Obligațiile organizațiilor gazdă cu privire la sănătatea și securitatea în muncă prezintă pentru coordonatorii de voluntari necesitatea specializării într-un nou domeniu de activitate. Pentru a clarifica obligațiile pe care le are organizația gazdă și a oferi sprijin în aplicarea legislației relevante, propunem introducerea acestui nou articol.

Art. 11, alin. 2

În cazul încheierii contractului de voluntariat cu un cetățean străin, organizația gazdă poate să-i pună acestuia la dispoziție un interpret.

Art. 11, alin. 2

În cazul încheierii contractului de voluntariat cu un cetățean străin, organizația gazdă pune la dispoziția acestuia un interpret sau traducerea contractului și a documentelor anexă într-o limbă pe care o cunoaște suficient pentru a putea consimți valabil la încheierea contractului.

Consultările realizate arată că în practică unii voluntari străini ar beneficia de existența unei traduceri a contractului de voluntariat și a documentelor anexă într-o limbă pe care o cunosc, astfel încât propunem introducerea acestei posibilități.

Art. 11, alin. 7

(7) Contractul de voluntariat încetează în următoarele condiții:

a) la expirarea termenului stabilit în contract, respectiv la data la care prestațiile care fac obiectul contractului au fost executate;

b) de comun acord;

c) când organizația-gazdă își încetează activitatea;

d) prin denunțare unilaterală, în condițiile art. 21;

e) în caz de reziliere a contractului.

Art. 11, alin. 7, după lit. e) - adăugarea următoarelor litere:

(7) Contractul de voluntariat încetează în următoarele condiții:

a) la expirarea termenului stabilit în contract, respectiv la data la care prestațiile care fac obiectul contractului au fost executate;

b) de comun acord;

c) când organizația-gazdă își încetează activitatea;

d) prin denunțare unilaterală, în condițiile art. 21;

e) în caz de reziliere a contractului.

f) în cazul decesului voluntarului

g) în alte cazuri prevăzute de lege.

Art. 11 necesită completarea situațiilor de încetare a contractului de voluntariat.

Art. 13, alin. 1, lit. d)

obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor la care are acces în cadrul activității de voluntariat, pe perioada desfășurării contractului de voluntariat și pe o perioada de 2 ani după încetarea acestuia;

Art. 13, alin. 1, lit. d)

obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor la care are acces în cadrul activității de voluntariat, pe perioada desfășurării contractului de voluntariat și pe o perioadă stabilită de organizația-gazdă, dar nu mai puțin de 2 ani după încetarea acestuia.

Implicarea în anumite activități de voluntariat (de ex: îngrijirea persoanelor vulnerabile) poate facilita accesul voluntarilor la informații sensibile care necesită asigurarea confidențialității pentru o perioadă de protecție mai lungă de 2 ani. 

Art. 15 alin. 1, lit. b)

posibilitatea organizației-gazdă de a suporta cheltuielile de hrană, cazare și transport pentru voluntar în desfășurarea activității sale de voluntariat, în limita sumelor alocate cu această destinație. Voluntarul poate renunța la cheltuielile de hrană, cazare și transport printr-o declarație pe propria răspundere, aprobată de conducerea organizației-gazdă;

Art. 15 alin. 1, lit. b)

 „posibilitatea organizației-gazdă de a asigura în natură sau suporta cheltuielile de hrană, cazare și transport pentru voluntar în desfășurarea activității sale de voluntariat, în limita sumelor alocate cu această destinație. Voluntarul poate renunța la cheltuielile de hrană, cazare și transport printr-o declarație pe propria răspundere, aprobată de conducerea organizației-gazdă;

Declarația de renunțare a voluntarului la anumite cheltuieli reprezintă un instrument ineficient. 

Conform legii, organizația are posibilitatea și nu obligația de a suporta aceste cheltuieli, în măsura în care are resursele necesare. 

Suportarea acestor cheltuieli se poate reglementa între părți prin contractul de voluntariat, fără a mai fi necesar un document suplimentar.

Art. 15, alin. 1, lit. c) 

posibilitatea organizației-gazdă de a suporta alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea activității de voluntariat, cu excepția celor aferente muncii prestate de către voluntar în limita sumelor alocate cu această destinație. Voluntarul poate renunța la cheltuielile mai sus menționate printr-o declarație pe propria răspundere, aprobată de conducerea organizației-gazdă. 

Art. 15, alin. 1, lit. c)

posibilitatea organizației-gazdă de a suporta alte cheltuieli ocazionate de desfășurarea activității de voluntariat, cu excepția celor aferente muncii prestate de către voluntar în limita sumelor alocate cu această destinație.

Voluntarul poate renunța la cheltuielile mai sus menționate printr-o declarație pe propria răspundere, aprobată de conducerea organizației-gazdă.

Declarația de renunțare a voluntarului la anumite cheltuieli reprezintă un instrument ineficient. 

Conform legii, organizaț„ia are posibilitatea și nu obligația de a suporta aceste cheltuieli, în măsura în care are resursele necesare. 

Suportarea acestor cheltuieli se poate reglementa între părți prin contractul de voluntariat, fără a mai fi necesar un document suplimentar.